Participarea sigură la mișcare este o responsabilitate comună a creatorilor, organizatorilor și utilizatorilor săi. Politica de siguranță rutieră ar trebui, de asemenea, să fie pusă în aplicare prin sectoare precum energia, mediul, sănătatea, știința și educația, noile tehnologii, asigurările, comerțul etc. Responsabilitatea comună necesită acțiuni concrete din partea instituțiilor de stat, a autorităților regionale și municipale, a organizațiilor neguvernamentale, a sectorului privat și a societății civile. Siguranța rutieră este măsurată prin indicatori ai accidentelor rutiere și cauzele și consecințele conexe. În țările UE, oficiile naționale de statistică furnizează anumite informații standardizate privind siguranța rutieră, care sunt utilizate în principal pentru a analiza situația din TGR Bulgaria-România.

În ciuda standardizării informațiilor în cadrul Eurostat, există particularități naționale care presupun modul în care se efectuează analiza. După colectarea de informații și date privind siguranța rutieră în TGR Bulgaria-România, au fost identificate următoarele caracteristici specifice:

• În România, există o ordine statistică mai lungă a informațiilor de bază legate de accidentele rutiere, ale celor uciși și răniți în accidente rutiere, cauzele acestora etc. A început din 1997-1999, în timp ce în Bulgaria astfel de informații au fost publicate din 2006.
• Spre deosebire de România, unde dezagregarea informațiilor privind siguranța rutieră la nivel regional acoperă doar câțiva indicatori – numărul de accidente și victime – total, ucis și rănit, în Bulgaria acești indicatori sunt mult mai mari și pe lângă cei pentru România conțin și date despre numărul de victime la nivel municipal, distribuția accidentelor rutiere la nivel de raion pe așezări, tipuri de așezări – orașe și sate, în afara așezărilor, luni și zile ale săptămânii etc. și victimelor după structura vârstei, după ziua săptămânii etc.
• Baremele din cele două țări sunt diferite. În 2017, populația din cele opt districte ale Bulgariei era de 1376170 persoane, în timp ce în România cele șapte districte ale TGR au o populație de 3161902 persoane, ceea ce reprezintă de aproximativ 2,5 ori mai mult. În plus, ponderea la nivel național este diferită. În Bulgaria, această pondere este de 20% pentru 2017, în timp ce în România este de 14%.

Principalele probleme legate de siguranța rutieră și condițiile de transport în zona transfrontalieră sunt uzate și irelevante pentru condițiile moderne de infrastructură de transport, lipsa autostrăzilor, prezența vehiculelor vechi și uzate și nu în ultimul rând nerespectarea normelor de circulație și control nesatisfăcător în acest sens.

Pentru a asigura siguranța rutieră și pentru a îmbunătăți condițiile de transport pentru toate modurile de transport, sunt necesare acțiuni concertate de ambele părți: România și Bulgaria în mai multe domenii principale:

• Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport (infrastructură rutieră, feroviară, infrastructură portuară);
• Construcția / finalizarea / autostrăzilor;
• Construirea sistemelor inteligente de transport (ITS);
• Consolidarea activităților de control pe arterele rutiere în principal prin măsuri pasive prin echipamente de control.

O problemă transfrontalieră care are un impact negativ suplimentar asupra siguranței traficului și a condițiilor de transport este faptul că rețeaua de transport existentă în regiunea transfrontalieră Bulgaria-România nu oferă o conectivitate bună între cele două țări și acces facil al zonelor de frontieră la cele două TEN-T coridorul care leagă Europa Centrală și de Nord de partea de sud-est a continentului și Orientul Mijlociu.

Conexiunea infrastructurii regionale de transport cu principalele coridoare naționale este, de asemenea, insuficientă. Acest lucru duce la aglomerarea și uzura rapidă a infrastructurii de conectare existente și crește riscul de accidente și alte accidente de transport.

Pentru a îmbunătăți conectivitatea și a crește nivelul de siguranță al transportului în regiune este nevoie de eforturi comune ale celor două țări în următoarele domenii prioritare:

• Construirea de noi conexiuni de transport (poduri peste Dunăre) între Bulgaria și România;
• Construcția, reconstrucția și modernizarea conexiunilor de feribot (inclusiv infrastructura portuară);
• Îmbunătățirea capacității punctelor de control la frontieră dintre Bulgaria și România, în special la podul dunărean „Ruse – Giurgiu”;
• Îmbunătățirea navigației pe Dunăre;
• Construcția drumului panoramic al Dunării – reconstrucția și repararea secțiunilor de drum paralele cu râul de la Vidin la Silistra și îmbunătățirea infrastructurii în partea românească a infrastructurii rutiere;
• Construirea unui traseu pentru biciclete și piste pentru biciclete de-a lungul coastei de la Vidin la Silistra – pista ciclabilă a Dunării (parte a benzii transeuropene de-a lungul fluviului Dunărea).

Pentru a asigura siguranța rutieră și pentru a optimiza condițiile de transport în regiunea transfrontalieră, sunt necesare acțiuni coordonate și coordonate de România și Bulgaria pentru a formula și implementa politici în sectorul transporturilor la nivel național, regional și local. Astfel de eforturi comune vizate vor reduce numărul de accidente, vor construi și dezvolta infrastructuri moderne de transport și vor crește atractivitatea regiunii.

Viața pierdută pe drumurile europene din cauza accidentelor rutiere este încă unul dintre cele mai periculoase și costisitoare fenomene pentru oamenii din UE, chiar și în 2020. De când a fost introdus primul obiectiv al UE de reducere a deceselor rutiere în 2001, cele trei state baltice au obținut cele mai mari reduceri. Letonia a redus numărul deceselor rutiere cu 76%, iar Lituania și Estonia cu 74% (Fig. 1). Acestea sunt urmate de Spania și Luxemburg cu o reducere de 69% și Irlanda cu o reducere de 66%. Cu toate acestea, progresul a fost lent în România cu o scădere de 24%, Bulgaria cu o scădere de 38% și Olanda cu o scădere de 39%:

Figura 1. Modificarea relativă a deceselor rutiere între 2001 și 2019 (sursa: raportul 14 privind indicele siguranței rutiere, CE, 2020)

De când a fost introdus primul obiectiv al UE pentru reducerea deceselor rutiere în 2001, cele trei state baltice au realizat cele mai mari reduceri. Letonia a redus numărul deceselor rutiere cu 76%, iar Lituania și Estonia cu 74%. Acestea sunt urmate de Spania și Luxemburg cu o reducere de 69% și Irlanda cu o reducere de 66%. Cu toate acestea, progresul a fost lent în România cu o scădere de 24%, Bulgaria cu o scădere de 38% și Olanda cu o scădere de 39%.

În UE27, rata generală a mortalității rutiere a fost de 51 de decese pe milion de locuitori în 2019, comparativ cu 68 pe milion în 2010. Mortalitatea în țările IDU variază încă cu aproximativ patru între grupurile cu cele mai ridicate rate. risc ridicat și cel mai mic. Norvegia rămâne liderul țărilor IDU cu 20 de decese la un milion de locuitori, urmată de Suedia și Elveția cu mai puțin de 22 de decese la un milion de locuitori în 2019. Aceste țări sunt, de asemenea, printre liderii în ceea ce privește riscul rutier. În Irlanda, Regatul Unit și Malta, mortalitatea este sub 33 la milion. Cele mai mari decese rutiere sunt în România și Bulgaria, cu 96 și, respectiv, 90 de decese pe milion de locuitori, în tabel:

Tabelul 1. Decese rutiere per milion de locuitori în 2010 și 2019