Studiul traficului urmărește să evalueze efectul reabilitării drumurilor, introducerea de noi infrastructuri (autostrăzi, autostrăzi, drumuri naționale, ocoliri, poduri etc.), măsuri de politici de transport și orice intervenții care modifică structura și capacitatea trafic pe rețeaua rutieră. Studiul traficului trebuie efectuat cu un anumit nivel de detaliu pentru a permite dimensionarea intersecțiilor planificate pentru reparații, ceea ce va asigura conexiunea cu rețeaua rutieră existentă. În primul rând, este evaluat efectul asupra cererii de mobilitate și a fluxurilor de trafic aferente, diferențiate în funcție de tipurile de vehicule și combinațiile acestora, pentru o perioadă de 30 de ani de la implementarea proiectului.

1. Reglementări tehnice

Ancheta de circulație este conformă cu prevederile reglementărilor specifice legate de problemele examinate, cum ar fi:

Standard pentru amenajarea intersecțiilor la nivel și sens giratoriu – ȘI 600 – 2015;

– Standarde pentru construcția de structuri rutiere rigide și flexibile pentru străzi, NP 116-04;

– Instrucțiuni tehnice C243 pentru efectuarea măsurătorilor de trafic și inspecțiilor din așezări și zone de influență;

– Ordonanța C242 / 1993 privind dezvoltarea studiilor privind circulația localităților și teritoriilor de influență;

– Legea 413/2002 privind aprobarea Ordinului Guvernului № 79/2001 pentru modificarea și completarea Ordinului Guvernului № 43/1997 în ceea ce privește regimul rutier;

– Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, MD 138/1998;

– Norme privind protecția mediului ca urmare a impactului asupra mediului rutier, MO 138/1998;

– Standarde tehnice privind proiectarea, construcția și modernizarea drumurilor, MO 138/1998;

– Decizia 28/2008 privind conținutul documentației tehnice și economice aferente investițiilor publice;

– Standard pentru determinarea capacității de circulație a drumurilor publice, PD-189/2012;

– Standard pentru determinarea traficului calculat pentru proiectarea drumurilor în ceea ce privește capacitatea portantă și capacitatea de trafic, 584/2012;

– Standard privind organizarea și desfășurarea anchetelor privind traficul, originea-destinație. Pregătirea datelor din ancheta de procesare, DD 506/2001;

– Standard privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne, CD 155/2001;

– Standard privind stabilirea cerințelor tehnice pentru calitatea drumului aferente cerințelor consumatorilor, NE 021/2003;

– Tehnica traficului rutier. Terminologie, STAS 4032 / 2-1992;

– Calculul capacității de transport pentru străzi, STAS 10144-5-89;

– Standard pentru dimensionarea sistemelor rutiere flexibile și semirigide (metodă analitică), PD 177-2001;

– Dimensionarea normativă a structurilor rutiere rigide, NP 08/2002;

– Norma pentru întreținerea și repararea drumurilor publice – orientativă, ȘI 554-2004;

– Ordinul 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea și construcția străzilor în zonele urbane;

– Ordinul 2100/2005 privind aprobarea Regulamentului tehnic pentru întreținerea și repararea străzilor, NE 033-05;

– Ordinul 1294/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor municipale, stâlpilor pentru instalații și arborilor din mediul urban și rural.

Numărul de axe de 115KN, care va fi solicitat de rețeaua rutieră, este de obicei utilizat pentru dimensionarea sistemelor rutiere și calcularea traficului.

Determinarea caracteristicilor de trafic și a parametrilor de dimensionare a sistemelor rutiere a fost efectuată luând în considerare, pe lângă documentele de referință menționate mai sus, și alte prescripții tehnice, precum:

– Instrucțiunea ȘI 517/1993 – pentru dimensionarea sistemelor rutiere flexibile și rigide;

– Proiect MLPAT tip ind.T3121 / 86-96, Sisteme rutiere flexibile și rigide pentru străzi;

– Instrucțiunea MLPAT 1993 – întreținerea și repararea străzilor;

– SR 7348/2002 – Standard pentru vehicule fizice (automobile);

– Seria STAS 10144/1, 2, 3, 4, 5, 6 – proiectarea străzilor și a intersecțiilor, calculul capacității de trafic pentru străzi și intersecții;

– Catalog de soluții de armare pentru structuri rutiere flexibile și semirigide pentru sarcini de 115 KN pe osie.

Pentru a evalua utilizarea capacității rutiere a rețelei rutiere, traficul vehiculelor fizice este echivalent cu vehiculele de calcul standard.

Următoarele sunt utilizate ca vehicule standard:

– tipul standard de mașină pentru calcularea capacității de conducere;

– ax standard de 115 KN, pentru dimensionarea structurilor rutiere și a structurilor de armare.

Coeficienții echivalenți specificați în AND 584-2012 sunt utilizați pentru a egaliza traficul cu vehicule standard (unități de autoturisme).

2. Analiza traficului județului Giurgiu, evaluarea accesibilității transportului și identificarea problemelor de trafic

A fost utilizată clasificarea generală a vehiculelor, clasificată de CESTRIN. Clasificarea include 11 categorii de vehicule.

Tabelul 1. Categorii de vehicule utilizate în anchetă:

Recensământul CESTRIN se desfășoară pentru 11 categorii de vehicule:

1) Biciclete, motociclete;

2) Mașini;

3) Microbuze;

4) Camioane cu o singură punte;

5) Camioane și derivate cu 2 osii;

6) Camioane și derivate cu 3 sau 4 osii;

7) Vehicule articulate;

8) Autobuze;

9) Tractoare cu sau fără remorcă;

10) Camioane cu 2, 3 sau 4 osii cu remorcă (trenuri rutiere);

11) Vehicule de remorcare a animalelor.

Dintre acestea, categoriile de trafic 1, 9 și 11 au un impact redus, deoarece reprezintă un trafic local redus și în principal trafic pe distanțe scurte.

În scopul analizei, categoriile de vehicule luate în considerare vor fi:

• Mașini (mașini, camionete, camionete);

• Automobile (camioane cu două osii și derivate);

• Vehicule cu sarcini medii (camioane cu 3 sau 4 osii și derivate);

• Vehicule grele – vehicule articulate (5+ osii, TIR, trenuri rutiere);

• Autobuze, camioane.

Colectarea datelor a fost efectuată pentru a asigura compatibilitatea cu datele de trafic existente la nivelul Cestrin cu privire la cele mai importante aspecte și condiții, și anume:

• Clasificarea vehiculelor conform AND 557-2015, anexa 1;
• Program pentru înregistrarea traficului pe drumuri, conform AND 602-2012, art. 22 (4);
• Măsuri de siguranță la locul de muncă conform DD 506-2015, Cap. 5.

Rezultatele pentru perioada 2014-2019 arată o ușoară creștere a circulației mașinilor și autoutilitarelor, în timp ce traficul intens (în special camioanele cu 3-4 osii și trenurile de călători) prezintă o creștere semnificativă de aproximativ 3-4% pe an.

Conform datelor furnizate de administrația raionului Giurgiu, din analiza rezultatelor recensământului încărcăturii medii zilnice a rețelei rutiere naționale cu vehicule pentru perioada 2014-2019. se pot menționa următoarele:

1) Creșterea traficului zilnic zilnic pe rețeaua rutieră națională în 2019 față de 2014 este de aproximativ 3%;

2) În categoria vehiculelor, de tip TIR, există o creștere de 12%;

3) Există o scădere semnificativă de aproximativ 15% pentru vehiculele cu 3 sau 4 osii, dar o creștere de aproximativ 5% pentru vehiculele cu remorci;

4) Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat la autobuze și microbuze la 8 + 1 locuri – cu 25%;

5) Pe un număr de secțiuni de drum, traficul depășește 16.000 de vehicule în 24 de ore, adică. traficul corespunzător clasei tehnice I, conform Normei tehnice pentru crearea clasei tehnice pe drumurile publice;

6) Pe aproximativ 1/3 din lungimea rețelei rutiere naționale, ponderea vehiculelor grele depășește 20% din traficul total;

7) Creșterea traficului auto articulat cu mai mult de 15% reprezintă o creștere semnificativă a agresivității traficului pe facilitățile rutiere și cu siguranță afectează negativ adecvarea și rezistența operațională a acestora;

8) Pentru drumurile raionale există o scădere a traficului mediu zilnic cu aproximativ 5% pe an;

9) În vecinătatea marilor municipii, precum și în București, există sectoarele rețelei rutiere naționale, unde valorile traficului au fost atinse, depășind semnificativ media națională.

Pe baza analizei rezultatelor prelucrării datelor de la punctele de recensământ și rețelele de clasificare pentru 2019, comparativ cu 2014, există o creștere a valorilor medii ale traficului pe rețeaua rutieră națională, după cum urmează:

• În ceea ce privește rețeaua totală de transport pentru țară, traficul mediu zilnic a crescut cu aproximativ 5% pentru fiecare an;
• În rețeaua de drumuri naționale europene și principale (drumuri și autostrăzi de primă clasă), traficul zilnic mediu crește, de asemenea, cu o medie de 5% pe an.

Analiza datelor arată următoarele tendințe de dezvoltare pe clase de vehicule:

• traficul mediu auto a crescut cu 25%;
• traficul mediu al camioanelor a crescut cu 20%;
• traficul mediu de vehicule (camioane TIR) a crescut cu 15%;
• traficul mediu cu autobuzele a crescut cu 24%.

În scopul acestui studiu, s-au realizat serii de hărți, care arată încărcarea secțiunilor de drum individuale pe ani (pentru perioada 2014 -2019) și pe tipul de vehicul (motociclete, mașini, camioane, autobuze și altele) (căruțe și tractoare). În plus, sunt realizate grafice pentru fiecare dată, care arată tendințele în distribuția tipului de vehicul și creșterea vehiculelor în perioada de studiu.

Graficul de mai jos arată intensitatea medie zilnică a traficului pentru toate tipurile de vehicule și calculată în medie pe toate punctele și secțiunile de drum în funcție de an:

Figura 1. Numărul mediu de vehicule care trec prin rețeaua rutieră de clasa a treia a județului Giurgiu (drumurile Consiliului raional), pe ani:

Analiza datelor prelucrate arată că majoritatea drumurilor de clasa a treia din județul Giurgiu arată o creștere moderată a traficului, iar pentru perioada 2014-2019 a crescut cu 17%. Mașinile au cea mai mare pondere în această creștere, ceea ce este normal, având în vedere procentul tot mai mare de cetățeni care dețin propria mașină. Datorită importanței secundare a acestor drumuri pentru traficul de marfă de tranzit, este normal să nu crească la aceeași rată, deoarece viteza medie de trecere prin aceste drumuri este mai mică decât pe drumurile principale – A1, DN5, DN5B și DN6.

Figura 2. Trafic mediu zilnic în rețeaua rutieră DJ de clasa a treia din districtul Giurgiu pentru 2014

Figura 3. Trafic mediu zilnic în rețeaua rutieră de clasa a III-a DJ din districtul Giurgiu pentru 2019

Comparativ cu creșterea traficului la nivel național pentru aceeași perioadă, traficul pe aceste drumuri are o rată de creștere mai lentă, dar acest lucru se poate modifica în timpul implementării reabilitării planificate și a lărgirii unor secțiuni de drum.

În valori absolute, traficul în aceste secțiuni de drum este comparabil cu traficul pe tipuri și clase similare de drumuri din întreaga țară – nu există o tendință specială exprimată sau sarcini maxime în anumite părți ale județului Giurgiu. În comparație cu principalele drumuri de infrastructură de transport – autostrada A1 și alte drumuri principale între Giurgiu și București, București și Ruse, precum și rutele de ocolire care trec prin București pentru a ajunge la Constanța și Marea Neagră, drumurile locale au un trafic semnificativ mai redus. – de peste zece până la douăzeci de ori mai slabe decât drumurile de primă clasă din zonă. Excepție fac câteva secțiuni de drum ocupate, de lungime scurtă, care joacă rolul unei legături directe între drumurile majore. Acestea sunt DJ401 în secțiunea DJ 601 (BOLINTIN VALE) – A1 (PALANCA) și părți din DJ601. Cu toate acestea, aceste secțiuni de drum nu fac parte din actualul studiu de trafic, care ar trebui să răspundă la întrebările legate de creșterea intensității traficului pe cele cinci drumuri și ce măsuri ar trebui luate pentru a asigura trecerea în siguranță a persoanelor și a mărfurilor.

În secțiunile de drum, obiectul de interes este traficul mediu pentru rețeaua de clasa a III-a a raionului Giurgiu. Pe baza datelor transmise de administrația raionului Giurgiu, au fost realizate grafice, care sunt standardizate pe ambele axe – pe Y se circulă zilnic (timp de 24 de ore) în număr de vehicule, iar pe X sunt indicați anii. Pentru comparabilitatea națională regională, toate graficele generate au o limită superioară de Y de 3.500 de vehicule pe zi. Un alt punct important este faptul că categoriile de vehicule sunt rezumate de la 11 la 5, întrucât categoria „Camioane” include toate camioanele, indiferent de câte axe, iar în „Autobuze” sunt colectate microbuze și autobuze. Tractoarele și cărucioarele se încadrează în categoria „Altele”, dar traficul de la acestea este nesemnificativ și este constant redus datorită naturii locale a pasajului cu ele. Cu toate acestea, ele fac parte din aceasta și trebuie menționate. Înălțimea totală a polilor din grafice oferă o idee atât asupra sarcinii zilnice absolute, cât și a tendințelor în creșterea traficului de-a lungul anilor. În aproape toate secțiunile există o creștere a traficului total între 3 și 5% pe an, care este puțin sub media națională.

Mai jos sunt grafice ale traficului din toate secțiunile care fac obiectul acestui studiu:

Figura 4. Trafic mediu zilnic pe drumul DJ411, după tipul de vehicule și total:

Figura 5. Trafic mediu zilnic pe drumul DJ412A, după tipul de vehicule și total:

Figura 6. Trafic mediu zilnic pe drumul DJ413, după tipul de vehicule și total:

Figura 7. Trafic mediu zilnic pe drumul DJ503, după tipul de vehicule și total:

Figura 8. Trafic mediu zilnic pe drumul DJ603, după tipul de vehicule și total:

Graficele arată că DJ412A și DJ503 sunt cele mai aglomerate dintre drumurile inspectate și depășesc media pentru drumurile din județul Giurgiu de aproximativ 1500 de vehicule pe zi. Road DJ413 este foarte ușor încărcat și aproape nu trec vehicule prin el. Unul dintre motive este că acest drum leagă alte două drumuri secundare – DN41 și DJ603, care nu au o intensitate ridicată a traficului. Celălalt motiv este că acest drum este paralel cu șoseaua DN5, care leagă Ruse și Giurgiu de București și care ia aproape tot traficul în această direcție. Și nu în ultimul rând – acest drum este destul de îngust și în stare proastă – fără banchete separate, cu o grosime mică a suprafeței drumului și fără nicio infrastructură însoțitoare. De aceea reabilitarea sa va avea un efect semnificativ în furnizarea unei rute alternative la DN5 în caz de accidente rutiere sau alte dificultăți temporare de trecere.

În concluzie: drumurile DJ411, DJ412A, DJ413, DJ503, DJ603 din județul Giurgiu au semnificația lor pentru infrastructura rutieră, deși în prezent nu preiau mult trafic. Cu toate acestea, acest lucru se poate schimba după reabilitarea lor, deoarece unele dintre ele pot deveni trasee alternative importante la principalele drumuri din zonă.

3. Prognoza pentru dezvoltarea traficului în secțiunile de drum, obiect de analiză și cercetare

Conform clasificării CERTIN și a datelor disponibile despre traficul prin rețeaua rutieră regională de clasa a treia a județului Giurgiu, traficul rutier regional se încadrează în clasa IV – scăzut. Figura arată o prognoză bazată pe creșterea traficului din 2014 până în 2019.

Figura 9. Evoluția estimată a traficului pentru drumul DJ412A

an	biciclete, motorete	turisme	autoveh articulate	camioane	autobuze	alte	Total vehicule
2015	28	1,303	9	255	37	29	1,652
2020	19	1,564	17	264	52	33	1,932
2025	28	1,955	21	329	65	42	2,418
2030	35	2,15	23	362	71	46	2,664
2035	44	2,67	31	450	89	44	3,296
2040	54	3,26	39	547	108	43	4,012
2045	66	3,981	49	665	132	46	4,889

Deși tabelul este făcut pentru DJ412A, prognoza este similară pentru celelalte drumuri de clasa a treia din județul Giurgiu. Pentru anul următor se preconizează că traficul va crește cu 3 până la 5%, iar pe termen lung – până în 2030 – cu aproximativ 60%. Aceasta înseamnă că în viitoarele lucrări de reparații, drumurile ar trebui dimensionate astfel încât să poată deservi traficul în creștere și în special traficul de mărfuri, ceea ce marchează cea mai semnificativă creștere ca pondere relativă în funcție de modul de transport.

4. Monitorizarea traficului

Atunci când alegeți o locație pentru echipamentele de monitorizare a traficului, cel mai important lucru este să răspundeți mai întâi care va fi scopul utilizării acestui echipament – ce date vor fi colectate, cine va folosi datele colectate și mai ales pentru ce va fi folosit. .

În județul Giurgiu (și în toată România) densitatea contoarelor de trafic este suficientă pentru a acoperi peste 90% din tot traficul rutier. În plus, senzorii disponibili care transmit date au funcționalitate care permite colectarea de informații precise și detaliate despre tipul de vehicul care trece, viteza acestuia și direcția sa de trecere. După analiza locației spațiale a contoarelor existente pe teritoriul județului Giurgiu, propunem ca locația viitorilor senzori de monitorizare a traficului să fie selectată în conformitate cu următoarele criterii:

1. Locația dispozitivelor de monitorizare a traficului ar trebui să fie situată acolo unde monitorizarea în timp real va avea cel mai mare efect. Acestea sunt locuri în care intensitatea traficului este cea mai mare. Dacă undeva este posibil ca traficul intens să împiedice deplasarea rapidă și sigură a persoanelor și a mașinilor, atunci aceste locații sunt o prioritate pentru desfășurarea echipamentelor de monitorizare. În acest caz, astfel de secțiuni de drum sunt:

• DJ 601 (BOLINTIN VALE) – A1 (PALANCA)
• DN 5A (GOSTINARI) – DN 5 (CĂLUGĂRENI)
• DN 61- DJ 412 C (MART)

Figura 10. Propunere pentru amplasarea echipamentelor de monitorizare a traficului (stații de aer condiționat și contoare de vehicule care trec) în județul Giurgiu

Ambele secțiuni au importanța unor conexiuni importante între secțiunile de primă clasă și sunt alternative potențiale în cazul mișcării dificile pe ele.

2. Atunci când alegeți un loc de observare, trebuie avut în vedere faptul că monitorizarea trebuie să acopere un volum cât mai mare de trafic rutier de marfă posibil. Are cel mai mare impact negativ asupra vieții și sănătății persoanelor care locuiesc în apropiere, și anume poluarea fonică, poluarea cu particule fine de praf și gaze arse. În plus, acest trafic are cel mai semnificativ impact asupra uzurii rapide a suprafeței drumului. Acest lucru este valabil pentru ambele secțiuni ale propunerii.

3. Trebuie luată în considerare schimbarea condițiilor de drum și a traficului pe teritoriul raionului Giurgiu după reabilitarea tronsoanelor de drum, prevăzute în proiect. Acest lucru va duce probabil la o parte semnificativă a fluxului de trafic prin unele dintre aceste secțiuni, care vor fi în cele mai bune condiții și, prin urmare, vor fi preferate de șoferii de mașini. Acest lucru este cu atât mai adevărat având în vedere că unele dintre aceste drumuri și străzi sunt incluse în proiectul de reabilitare nu numai din cauza stării operaționale precare, ci sunt, de asemenea, importante artere de transport rutier, deoarece asigură conexiunea dintre sud-est și nord-vest orașul (pentru orașul Byala) sau pur și simplu crește conexiunea de transport (pentru cartierul Giurgiu), sau sunt coridoare de tranzit importante. Acest lucru este valabil pentru secțiunile de drum în principal pentru municipiul Byala, în timp ce drumurile de clasa a treia din Giurgiu nu ar lua traficul din principalele într-o măsură semnificativă în ciuda reabilitării – ar prefera să fie opțiuni mai bune decât cele alternative după reabilitare.

4. Punctele de monitorizare trebuie alese pentru a acoperi cât mai mult posibil traficul rutier de tranzit. Baza proiectului „B-TEN – Noduri îmbunătățite Giurgiu-Byala pentru o conexiune mai bună la infrastructura TEN-T” este îmbunătățirea mobilității și crearea unor conexiuni de tranzit mai bune în Europa. Pentru a se asigura că acest indicator este analizat corect, va fi organizată monitorizarea directă a traficului în punctele cheie pentru infrastructura de transport, unde vor fi colectate informațiile necesare pentru luarea deciziilor. Conform acestui indicator, toate cele patru locații menționate mai sus îndeplinesc această cerință. În plus, alegerea lor a ținut cont de faptul că s-au evitat contoare de trafic deja înființate de cele două agenții de turism din ambele țări.

5. Pe lângă faptul că datele de monitorizare a traficului trebuie să servească realizării obiectivelor directe ale proiectului, ele trebuie să fie utile și aplicabile administrației municipale, companiilor locale, operatorilor de turism și instituțiilor care au ca scop protejarea și conservarea sănătății. și viața locuitorilor municipiului. Aceasta înseamnă că după localizarea inițială a echipamentului, scrisorile de acord vor fi trimise părților interesate solicitându-le opinia. Aceasta înseamnă că Autoritatea Contractantă și părțile interesate trebuie să își dea avizul cu privire la locațiile selectate și să propună altele cu argumente, dacă consideră că o astfel de modificare este necesară.

5. Propunere pentru optimizarea traficului

Pe baza analizelor și previziunilor efectuate, în timpul reparațiilor planificate ale drumurilor de clasa a III-a din județul Giurgiu, condițiile drumului vor fi semnificativ îmbunătățite pentru rutele alternative, iar poliția și administrația rutieră vor putea să specifice opțiuni pentru diferite circumstanțe pentru optimizarea traficului în accidentele rutiere. sau condiții meteorologice nefavorabile.

În scopul raportului conservator, au fost trase următoarele concluzii:

1. Drumul DJ412A este un traseu alternativ important pe șoseaua de centură a Bucureștiului, dar este și mai scurt decât este dacă obiectivul este de a ajunge în porturile românești de pe Marea Neagră. Acest lucru este de o mare importanță pentru transportul de marfă și în special pentru transportul internațional. În acest caz, repararea acestui drum de clasa a treia va permite utilizarea acestuia ca o ocolire alternativă în cazul unei închideri temporare a DNCB. Acest drum va fi, de asemenea, aglomerat cu orice închidere sau dificultate de deplasare prin oricare dintre segmentele DN4, DN5 și DN6 de lângă București. Prin urmare, ar trebui prevăzute condiții speciale pentru repararea acestuia pentru acest drum – ar trebui prevăzute locații pentru benzinării și parcări TIR.
2. Drumurile DJ411 și DJ603 sunt o oportunitate excelentă pentru stabilitate sporită și capacitate de încărcare după reparații pentru a servi ca o conexiune rutieră importantă între orașele Mării Negre și sud-vestul României. Prin urmare, se așteaptă ca acestea să crească semnificativ traficul în următorii zece ani.
3. Drumurile DJ503 și DJ603 au un profil diferit. Acestea sunt secțiuni cu un procent mai mare de trafic local generat de apropierea ambelor drumuri de zonele turistice din jurul Baltei Albele. Aceasta implică faptul că reabilitarea acestor drumuri va lua în considerare fluxul turistic ca principal, în timp ce traficul de marfă nu va avea o pondere mare. Prin urmare, se presupune că ar trebui construit un tip special de infrastructură de sprijin în jurul acestor secțiuni de drum pentru a deservi turiștii – toalete, benzinării și altele.